V.

Aceeasi linie coboara curbata mereu accentuata bataia pe sira spinarii in pasi mici de miriapod ma mangai singur pe brate in spatele perdelelor imi duc dansul pana la capat juisez si cant in blanda rasturnare a clipei in trista ejaculare a timpului sub greutatea de stejar juisez si cant orgasmic despre piei nebatute de soare si tone de intestine infierbantate de zeama opaca a strafundului masculin se revarsa asupra umbrei tale tu toate care esti tu din toate cate putin din gand in gand din punte in punte ingroapa-mi matele loveste-mi pielea un nou vis murdar si dimineata din numele meu s-a nascut concretul trupu-mi a ajuns la un alt tiraj la orizont se zbat lascive tiparnite.

Trimiteți un comentariu

0 Comentarii